parcă mai ieri ne intreţineam pe unirii râzând de oamenii comici şi NEBUNI.sau chiar de noi.eram aşa cum ne.am fi dorit şi nimeni nu ar fi putut să ne schimbe.nu avea de ce.mâncam,beam,fumam.ascultam.vorbeam împreună.gândeam la fel.[ne bronzam diferit ce.i drept.]impărţeam tot ce aveam şi niciodată nu ne uitam strâmb una la cealaltă.
acum însă văd pe faţa ta privirea aceea . nu te mai recunosc,cum de altfel nici tu nu mai ştii cine sunt.şi ştii bă?nici n.am mai vorbit de ceva timp. mă refer VORBIT.cum vorbeam atunci cu orele. acum toată conversaţia noastră se reduce la “ceau bă.ce faci?”-”ceau.bine”.şi.ai ieşit.
mai ştii discuţiile despre pizdele proaste care se strică?.ne.am jurat că n.o să ajungem aşa.şi n.am ajuns. dar am luat.o în altă direecţie. nu mai urmăm acelaşi drum şi CHIAR MI.E DOR DE TINE..
din trei am ajuns două.iar acum…refuz să mai scad.
chiar dacă EI au apărut.nu vreau ca NOI să disparem.NOI ca best friends.
hai s.o rezolvăm şi pe asta. fără perne.ţipete.uşi.n nas,prosoape,nopţi pe terasă,certuri şi alte căcaturi.
do you remember that old good times.?.
minte.mă că am rămas la fel.NOI.
- tot te iubesc să ştii.
Mr WordPress (20:33:46) :
