De câte ori nu ţi-ai pus întrebarea DE CE?De ce nu poţi face ce doreşti,de ce nu poţi călători în întreaga lume,fără a avea nici o grijă?De ce trebuie să te gândeşti mereu la consecinţe?De ce să fii precaut când ai putea să te bucuri sută la sută de orice moment?De ce nu putem fi perfecţi?De ce nu putem avea totul?De ce reguli?De ce suferinţă,deznădejde,când poate fi fericire,pace şi optimism?De ce nori,când poate fi un cer albastru-sticla,senin?
DE CE?
DE AIA.
Acesta e răspunsul dat de însăşi VIAŢA,ca un “sâc-sâc” adresat într-un moment de cumpănă,care te deranjează şi în aceeaşi măsură,te nelinişteşte.De ce să îţi pese de urmări?Câte întrebări şi totuşi am un răspuns!!Dacă am răspunsul de ce nu îl spun?Pentru că fiecare are răspunsul lui.Unii cred că viaţa e făcută după reguli.Zi de zi,oră de oră,minut de minut,trăiesc după nişte reguli de care se simt,la un moment dat,sătui.Vor o schimbare,rutina îi plictiseste.
Alţii sunt non-conformisti(la extremă!)şi nu ascultă de sfaturile celorlalţi,nu au restricţii,nu au reguli,nu au nimic…Doar o viaţă pe care o întorc pe toate feţele,o viaţă menită să evite plictiseala.Dacă ar face asta cu cap,ar fi ok.Dar nu o fac.DE CE?Le este mai uşor aşa.Nu trebuie să se gândească la consecinteNEVER EVER. Pentru că nu le pasă de ceea ce urmează.Singurul care contează este prezentul,pe care îl trăiesc la maxim.
Şi mai este o categorie de oameni echilibrati,care,deşi pun mare preţ pe reguli,ştiu să se bucure de viaţă,dar să fie şi rebeli atunci când trebuie.
Tu în ce categorie te incadrezi?Eşti non-conformist,trăieşti viaţa la maxim?Sau ai o viaţă ordonată,trăită după un plan,conform căruia orice minut are menirea lui,şi ea legată strâns de o regulă?
Sau eşti pe undeva pe la mijloc?
DE CE?
